Protest Free Kareem

Haide pe 6 noiembrie, la ora 12, in fata Ambasadei Egiptului la Bucureşti la un protest (flashmob) pentru Kareem şi impotriva incalcarii dreptului la libera exprimare.

Mai multe detalii aici.

Anunțuri

Despre campanie

Campania Free Kareem a fost initiata de catre prietenii lui, crescand in amploare si reusind sa atraga din ce in ce mai multi oameni preocupati de respectarea dreptului la libera exprimare. Pornind de la un grup de studenti egipteni care au pus bazele site-ului, actiunea s-a extins la nivel international, existand numeroase manifestatii si proteste in SUA, Marea Britanie, Franta, Italia, Suedia, Grecia, Germania, Canada, Norvegia, Republica Ceha, Belgia, Brazilia si România. Tom Palmer, Senior Fellow al Institutului CATO a jucat un rol important in activarea retelei internationale ce incearca an de an sa-l elibereze pe Kareem.

In Romania, cazul lui Kareem a capatat vizibilitate in urma cu 2 ani, odata cu initiativa prietenilor nostri de la CADI. Initial, au incercat sa atace problema pe cale diplomatica, trimitandu-i Excelentei Sale Ambasadorul Egiptului in Romania o scrisoare deschisa in care se solicita Guvernului Egiptean retragerea acuzatiilor aduse. Exprimarea solidaritatii fata de cazul lui Kareem a continuat apoi prin organizarea de proteste pe 27 aprilie si 9 noiembrie anul trecut in fata Ambasadei Egiptului.

Anul acesta te invitam pe 6 noiembrie in fata Ambasadei Egiptului la Bucuresti la un nou protest pentru Kareem si impotriva incalcarii dreptului la libera exprimare.

Cine este Kareem?

Kareem Amer este un tanar egiptean ce se afla de doi ani in inchisoare pentru „incitare la ura fata de musulmani”, „defaimarea Presedintelui Republicii” si „insulte aduse Islamului”. Toate aceste „crime” au fost comise de Kareem pe blogul personal.

Pana in 2005, Kareem a fost student al Universitatii al-Azhyar, o institutie de invatamant superior in care se pune accentul pe studierea Coranului si pe promovarea religiei si culturii islamice. In octombrie 2005 Kareem a publicat pe blogul personal un articol intitulat „Adevarul gol-golut despre Islam, asa cum l-am vazut in Maharram Beh”. La scurt timp dupa aparitia postului, Kareem a fost inchis timp de 3 saptamani si apoi exmatriculat. Consiliul disciplinar al Universitatii l-a gasit vinovat de „blasfemie impotriva Islamului”.

6 noiembrie

Poze de la flashmob-ul de joi. Vom reveni cu detalii.

Jos cenzura!

In spiritul acestui blog, postam aici traducerea in romana a unui articol de pe site-ul gruparii activiste pentru libertate numita Bureaucrash, pe tema cenzurii – de ce trebuie ea sistata si din ce motive.

Trebuie mai întâi să clarificăm cenzura căreia ne opunem. Ne opunem oricărei cenzuri guvernamentale deoarece numai guvernul are „autoritatea” legală de a folosi forţa împotriva ta atunci când îţi exprimi ideile. Vecinul tău te poate scoate de pe proprietatea lui dacă îi spui ceva ce îi displace sau un ziar privat poate refuza să publice scrisoarea ta adresată editorului, dar nici unul nici celălalt nu pot folosi forţa ca să-ţi închidă gura.

Motivele opoziţiei:

Cenzura subminează una dintre cele mai importante căi de a ne exprima nemulţumirile. De obicei, guvernele urmăresc să înăbuşe exprimarea acelor idei care îi ştirbesc autoritatea. Capacitatea de a ne exprima opoziţia faţă de o activitate guvernamentală este esenţială pentru a ţine în frâu puterea statului. Însă de-a lungul istoriei, guvernele au implementat măsuri legislative ilegitime ce urmăreau să prevină orice critică a propriilor acţiuni. De exemplu, Actul contra Revoltei şi Străinilor din SUA, implementat de Federalişti (cei ce susţineau centralizarea guvernamentală) în 1798, criminaliza tipărirea oricăror materiale ce puneau la îndoială acţiunile vreunui oficial guvernamental.

Cenzura este zadarnică. Folosirea forţei de către guvern – adică punerea pistolului la tâmplă – nu schimbă opinia nimănui. Este imposibil să fi forţat (cu succes) să crezi ceva ce nu crezi. Nimeni nu poate verifica dacă într-adevăr crezi ceea eşti forţat să crezi; nici măcar dacă îţi dai acordul, fiindcă nimeni nu-ţi poate citi gândurile. Folosirea forţei poate doar să împiedice indivizii să acţioneze conform ideilor în care cred, dar nu poate elimina acele idei. Mai mult, cenzura este ineficientă din cauza flexibilităţii lingvistice. Dacă anumite cuvinte/expresii sunt cenzurate, oamenii vor găsi alte căi, alte cuvinte, pentru a-şi exprima ideile diferit.

Cenzura este un instrument folosit de regimuri totalitare. Din moment ce ineficienţa cenzurii nu poate împiedica oamenii să creadă în anumite idei, atunci pentru a elimina acele idei trebuie eliminaţi cei care le exprimă şi le răspândesc. Astfel, deşi avocaţii cenzurii susţin că măsura protejează oamenii de violenţă (psihică şi fizică), istoria arată că cenzura merge mână-n mână cu violenţa: guvernul chinez a împrăștiat prin violenţă protestatarii din Piaţa Tiananmen în 1989, în epoca Renașterii Biserica Catolică a torturat şi omorât oamenii consideraţi „eretici”, iar naziştii înainte să ardă oameni, ardeau cărţi.

Cenzura nu permite denunţarea ideilor proaste. Cenzurarea unei idei, oricât de atroce, nu o împiedică să capete adepţi. De fapt, mulţi dintre aceşti posibili adepţi pot înţelege cenzura ca o dovadă în plus că ideea lor este adevărată şi că de aceea este subminată de guvern. Astăzi o mulţime de ţări europene au legi care interzic negarea Holocaustului. Aceste legi nu numai că violează dreptul la exprimare al indivizilor, dar ele nici nu permit o dezbatere publică pentru a dovedi iraţionalitatea acestor idei. Ideile false trebuie să poată fi exprimate şi discutate liber fără teama de a fi amendat, băgat în închisoare sau ameninţat cu arma la tâmplă de vreun guvern care vrea să-ţi închidă gura.

Cenzura permite unui grup de oameni (guvernanţii) să-şi promoveze propria viziune asupra moralităţii. Acordarea puterii unui guvern de a decide ce conţinut este „periculos” sau „obscen” înseamnă că numeroase grupuri vor încerca să îşi impună propriile idei prin intermediul statului (făcând lobby). De exemplu, unii moralişti vor ca guvernul să cenzureze pornografia sau blasfemia fiindcă în opinia lor aceste manifestări nu ajută la mântuire şi sunt în general jignitoare. Numai că ce este jignitor sau lipsit de valoare pentru cineva, poate sa nu fie astfel pentru altcineva. Ca indivizi, avem dreptul să decidem la ce să ne expunem şi la ce nu, dar nu avem dreptul să limităm opţiunile altora.

Chiar dacă unele idei sunt adesea considerate adevăruri universale, asta nu înseamnă că nu trebuie să fie mereu provocate şi puse în discuţie. Doar astfel ne putem proteja de pericolul de a accepta lucrurile doar din credinţă oarbă, autoritate neînţeleasă sau prejudecată. Dacă întelegem motivele pentru care unele idei sunt adevărate ne vom da seama cât de important este să le apărăm.

Varianta in original poate fi gasita aici.

Nu-i sustinem ideile, ci drepturile

Am vorbit intr-un post anterior despre primul articol al lui Kareem, cel ce a stat la baza exmatricularii sale. Puteti citi mai jos traducerea in romana iar sub articol o mentiune relevanta cu privire la scopul Campaniei „Eliberati-l pe Kareem”.

ADEVARUL GOL-GOLUT DESPRE ISLAM, ASA CUM L-AM VAZUT IN MAHARRAM BEH

octombrie 2005, Kareem

Musulmanii au renuntat la masca si si-au aratat adevarata fata plina de ura, dezvaluind lumii ca au ajuns la apogeul brutalitatii, cruzimii si hotiei. Si-au aratat cele mai rele trasaturi si au dovedit ca in relatiile cu ceilalti nu se lasa ghidati de nici un cod moral.

Evenimentele rusinoase pe care le-am vazut ieri la Maharram Beh au dezvaluit chiar mai multe lucruri pe care ei au incercat sa le ascunda de-a lungul secolelor. Au pretins ca Islamul este o religie a pacii si a iertarii, si cu toate astea adevarata lor fata a fost dezvaluita, o fata a barbarismului, a hotiei si a fanatismului, intr-o religie ce nu recunoaste existenta celorlalti, pe care incearca sa-i impiedice sa existe.

Unii ar putea crede ca actiunile musulmanilor nu reprezinta Islamul si nu au nici o legatura cu invataturile sale, aduse de Mohamed acum 14 secole, dar adevarul este ca actiunile lor nu sunt diferite de invatatuile islamice in forma lor originala, cand acesta a indemnat oamenii sa ii renege pe ceilalti, sa ii urasca, sa ii ucida, sa le ia proprietatile, lucruri pe care ei le stiu bine dar incearca sa insele oamenii prin apararea invataturilor Islamului de catre extremisti, sa ascunda adevarul si sa traiasca o minciuna.

I-am vazut cu proprii mei ochi pe asasini cum au patruns in magazinele fratilor nostri crestini dupa ce intreaga zona a lui Maharram Beh a fost lipsta de controlul autoritatilor guvernamentale, si i-am vazut cum au scotocit in stanga si-n dreapta prin magazine, in timp ce aplaudau si strigau sloganuri islamice, si i-am vazut furand banii din sertarele caselor de marcat si impartindu-i intre ei ca si cum actul ar fi justificat prin fapul ca banii sunt proprietatea a ceea ce ei numesc pagani si adoratori ai crucii.

I-am vazut spargand un magazin detinut de un comerciant copt, Labib Lotfy, si i-am vazut zdrobind toate lucrurile care le cadeau in mainile jegoase, inclusiv un frigider si cantarul si cutiile si sticlele de bautura. I-am vazut pe unii dintre ei furand sticle de bauturi alcoolice pentru a se imbata mai tarziu dupa o lunga zi de munca impotriva paganilor copti.

Trebuie mentionat ca desi unii s-ar gandi ca acest magazin detinut de un crestin a fost tinta atacurilor datorita faptului ca vindea bauturi alcoolice interzise de Islam, alt magazin de bauturi alcoolice, vizavi de acesta, este detinut de un comerciant musulman si niciunul dintre hoti nu a indrasnit sa-l atace, asa cum au facut cu magazinul detinut de crestin. Intelegeti acum cum actiunile lor pline de ura sunt exclusiviste.

Ceea ce musulmanii au facut ieri intr-un mod atat de vulgar, de criminal si de oribil, dovedeste dincolo de orice indoiala ca ei nu accepta pe altii si nici nu le recunosc dreptul la o existenta sau libera exprimare. Musulmanii se considera superiori, desi toate aceste actiuni ar trebui combatute si excluse; este normal sa ii lasam pe acesti indivizi oribili sa faca ce vor, sa omoare, sa distruga, sa fure si sa arda??!!

Invataturile islamice ce au fost aduse de Mahomed acum 14 secole ar trebui contrazise cu indrazneala si curaj; trebuie aratate greselile lor si lumea trebuie prevenita in legatura cu pericolele pe care acestea le contin. Ar trebui, chiar daca gandim diferit, sa privim aceste invataturi in mod rational si sa vedem ca ele nu fac decat sa incurajeze oamenii sa devina monstri care nu stiu sa faca altceva in viata decat sa omoare, sa fure si sa devasteze.

Trebuie sa ne ridicam curajosi si fermi impotriva acestor invataturi care au devenit o ciuma pentru omenire si care nu sunt sustinute decat de extremisti ca bin Laden si al Zarqawi si al Zawaheeri si de talharii care i-au atacat pe fratii nostri copti si le-au ars casele si le-au furat proprietatile si au incercat sa agreseze oameni religiosi si sa distruga bisericile.

Ar trebui sa dam jos haina religioasa si sectariana si sa privim lucrurile intr-un mod plin de umanitate . Ar trebui sa avem procese in justitie, condamnand toate actele de terorism si extremism pe care istoria noastra islamica le pastreaza si toate actiunile criminale incepand cu Mohamed ibn Abdullah si compania lui de criminali precum Khalid ibn el Waled and Omar ibn el Khattab si Saad ibn Abbi Waqqas si Moiizah Bin Shaabah si Samra bin Gandab si regii Beni Ummaya si Beni al Abbass si al Osman si terminand cu criminalii musulmani ai zilelor noastre care au devenit mai cunoscuti decat vedetele de film sau cantaretii.

Ar trebui sa aratam lumii adevarul despre acesti criminali care din pacate au devenit modele pentru tineri, pentru copii si pentru femei. Ar trebui sa le expunem invataturile false drept ceea ce sunt si sa aratam lumii ca acestea sunt un pericol mare ce trebuie eliminat de la radacina.

Inainte sa aducem in fata justitiei pe cei responsabili de crimele petrecute in Vinerea Neagra in Maharram Beh, ar trebui sa aducem in fata justitiei invataturile murdare ce i-au determinat pe acestia sa comita asemenea atrocitati. Sa judecam Islamul si sa-i executam simbolic toate simbolurile si doctrinele pentru a ne asigura ca evenimentele de ieri nu se vor mai repeta niciodata.

Atata timp cat exista religia islamica pe acest pamant toate eforturile voastre de a pune capat razboaielor si disputelor vor da gres pentru ca degetele murdare ale Islamului se vor afla in spatele fiecarui eveniment catastrofal pentru umanitate.


Trebuie subliniat faptul ca nu pledam impotriva Islamului, ci impotriva incalcarii drepturilor omului. Nu suntem impotriva niciunei religii sau comunitati. Credem cu tarie in dreptul fiecarui individ la propriile credinte si ganduri. Dar, de asemenea, credem cu tarie si in dreptul fiecarui individ de a-si exprima liber aceste credinte si ganduri in orice mod, fara a ingradi, prin actiunile sale, drepturile si libertatile altui individ. Kareem nu a lezat cu nimic drepturile sau libertatile vreunui alt individ, fie el musulman sau nu.

Este de retinut faptul ca initiatorii acestei campanii sunt niste musulmani care isi iubesc religia si care au fost grav ofensati de ideile lui Kareem. Totusi, acestia sunt constienti ca o idee nu trebuie sa fie pedepsita, indiferent daca altii sunt sau nu de acord cu ea, o idee nu poate cauza un rau fizic, deci este inuman ca un individ sa fie supus la suferinte fizice ca urmare a exprimarii unor ganduri.

Aceasta campanie nu sustine ideile lui Kareem, ci militeaza pentru respectarea dreptului la libera exprimare.

Nu doar Kareem

Numeroase constitutii nationale si Declaratia Universala a Drepturilor Omului garanteaza dreptul la libera exprimare si asociere. Cu toate acestea, multe guverne violeaza „cea mai privata” dintre proprietati: sentimentele si gandurile. Astfel, indivizii si grupurile care – departe de a se manifesta violent – aleg cai pasnice de a-si expune ideiile, ajung sa fie exclusi din societate si pedepsiti.

Kareem nu este un caz unic. Libera exprimare este tratata ca un delict in prea multe tari. In China, Rusia, Tunisia, Cuba, Turcia sau Arabia Saudita numerosi jurnalisti, bloggeri, scriitori sau oameni simpli indura pedepse aspre pentru opiniile pe care le au si pentru dorinta de a si le exprima liber. Ceea ce il face pe Kareem diferit este perseverenta cu care apropiatii acestuia au militat pentru dreptul la libera exprimare.

Vrei sa traiesti intr-un mediu in care parerile exprimate public trebuie sa fie doar cele „bune” si „corecte”, informatia fiind permanent deformata? Intr-o societate in care cei ce simt si cred altfel sa fie pedepsiti grav? Noi ne exprimam liber pentru eliberarea lui Kareem si pentru prevenirea abuzului de putere asupra individului prin incalcarea dreptului la libera exprimare.

Este important dreptul la libera exprimare?

Kareem nu a facut altceva decât sa-si exercite dreptul la libera exprimare. In ziua de azi multi oameni considera ca simpla exprimare a unor pareri personale poate face rau altora. Ar trebui totusi sa ne intrebam daca poti lovi oameni cu litere, daca-i poti rani cu propozitii sau daca ii poti omori cu o parere. Guvernul egiptean sustine ca opiniile lui Kareem trebuie pedepsite cu inchisoarea deoarece ele lezeaza sentimentele multor musulmani. Luând aceasta masura, se pune semnul egal intre vorbe si fapte, statul egiptean aplicand o pedeapsa fizica drept raspuns la o „agresiune” verbala. Masura este fara indoiala disproportionata: Kareem a criticat Islamul, legile sale si comportamentul practicantilor fara a le provoca, individual sau colectiv, vreun rau fizic. Decizia procurorului din Alexandria are insa repercusiuni asupra persoanei lui Kareem, privându-l pe acesta de libertate timp de patru ani.

Cenzura submineaza una dintre cele mai importante cai prin care cetatenii isi exprima nemultumirile fata de propriul guvern. Statul urmareste inabusirea acelor idei care-i stirbesc autoritatea. Posibilitatea unui individ de a-si exprima opozitia fata de o activitate guvernamentala este esentiala pentru a tine in frâu puterea statului.